ANATOMIE/EMBRIOLOGIE CURS 14 DEZVOLTAREA COLOANEI VERTEBRALE

ANATOMIE CURS 14: DEZVOLTAREA COLOANEI VERTEBRALE

1.Coloana vertebrala -generalitati
2.Dezvoltarea coloanei vertebrale
3.Dezvoltarea coastelor si sternului
4.Curburile coloanei vertebrale
5.Conformatia externa a coloanei vertebrale
6.Importanta functionala a coloanei vertebrale
7.Corelatii clinice

1. Generalitati
Lungime – in medie de 73 cm la barbati si 63 cm la femei.
Este destinat protectiei maduvii spianarii si a radacinilor nervilor cranieni. In general reprezinta 40 la suta din inaltimea corpului.
Latimea maxima - la baza sacrului este de 11 cm.
Diametrul sagital aprox 7cm.

2. Dezvoltarea coloanei vertebrale
Se realizeaza in S4 de viata intrauterina prin condensarea si proliferarea sclerotomului caudal in jumatatea craniala a sclerotomului cranial.
Imediat dupa formare fiecare somita se va transforma in sclerotom, miotom si dermatom. Celulele sclerotomiale formeaza intre portiunea ventrala primordiul corpului vertebral, iar in portiunea dorsala inconjoara tubul neural si vor forma primordiul arcului vertebral.
Ambele procese sunt sub actiunea unor substante inductorii produse fie de notocord, fie de substanta de la nivelul viitorului tub neural.
In S4 mezenchimul sclerotomial va inconjura notocordul si tubul neural pastrandu-si dispozitia segmentara. In portiunea lor caudala, matricea sclerotomiala devine mai densa, densitate ce o deosebeste de segmentele craniale.
Intre partea densa si partea mai putin densa ai aceluiasi sclerotom se va forma discul intervertebral care include resturi din notocord.
Secundar acestei evolutii se formeaza musculatura vertebrala cu dispozitie segmentara astfel incat ea se va insera pe doua vertebre succesive. Concomitent se formeaza si vasele vertbebrale. care sunt initial intersegmentare si ulterior ajung la nivelul mijlocului corpului vertebrelor.
Corpul vertebral.
Pe parcursul migrarii lor, sclerotoamele se vor divide intr-o jumatate craniala si o jumatate caudala. Cea caudala a fiecarui sclerotom va fuziona cu jumatatea craniala a sclerotomului subiacent. Astfel se formeaza o vertebra dispusa intre segmentele sclerotomiale deci intersegmentar, adica, intre nivelele de emergenta ale nervilor spinali se prezinta o dezvolare segmentara.
Cele 7 vertebre cervicale deriva din 8 somite cervicale pentru ca jumatatea craniala a primului sclerotom cervical va fuziona cu jumatatea caudala a ultimului sclerotom occipital. Si atunci vom avea 8 nervi spinali si 7 vertebre cervicale. Tot asa se intampla pana la sfarsit.
Al 8-lea sclerotom formeaza cea de-a 7 vertebra cervicala in jumatatea sa craniala si prima vertebra toracica in jumatatea sa caudala. In consecinta primul nerv spinal paraseste maduva spinarii prin spatiul dintre baza craniului si prima vertebra cervicala, iar ultimul nerv spinal cervical paraseste canalul vertebral deasupra primei vertebre toracice.
Nervii rahidieni(spinali) isi pastreaza pozitia segmentara si parasesc canalul rahidian prin foramenele intervertebrale sau interpedunculare.
Dupa ce stadiul precartilaginos al formarii corpului vertebral, care dureaza din S4 pana in S7, incepe o etapa de condrificare prin 2 centri situati la nivelul corpului vertebral si un centru situat in fiecare jumatate a arcului vertebral. Acest proces dureaza din S7 pana in S9 si are drept rezultat formarea vertebrei cartilaginoase. Dupa S9 debuteaza un proces de osificare a vertebrelor care se finalizeaza cu formarea vertebrei definitive.
Discul intervertebral.
Se formeaza intre corpii vertebrali. Discul prezinta o portiune centrala, mai densa, numita nucleu pulpos a carui mulaj negativ apare pe fata superioara si inferioara a corpului vertebral sub forma unei zone mai netede, si o zona periferica, circulara, mai putin densa numit anulus fibros(inel fibros), care are probabil originea in celulele sclerotomale.

3.Dezvoltarea coastelor si a sternului
Coastele se dezvolta din portiunea sclerotomiala a mezodermului paraaxial corespunzator vertebrelor toracice. Din cauza aceasta celelalte vertebre prezinta procesele costiforme.
Sternul.
Se dezvolta din mezodermul somatic al peretelui ventral al corpului din doua benzi situate lateral de linia mediosagitala, benzi care vor fuziona ulterior(dupa S9) si vor forma manubriul sternal, sternebrele(care alcatuiesc corpul sternului) si procesul xifoid propriu-zis.

4.Curburile coloanei vertebrale
Curburile in plan sagital sunt fie cu convexitatea anterior(lordoze cervicale si lombare), fie posterior(cifoze toracale si sacrococcigiene), la adult. La nou nascut si in viata intrauterina exista un unghi lombosacral care separa cifoza cervicotoracica de cifoza sacrococcigiana. Vom avea la nou nascut atunci secundar dezvoltarii acestuia, o lordoza cervicala care apare o data cu ridicarea capului(L3 de viata extrauterina) si o lordoza lombara care incepe sa se formeze odata cu dobandirea aptitudinii de mers.
Curburile in plan frontal. Mai putin pronuntate decat cele in plan sagital. Unica curbura primara este cea toracala care se datoreaza dezvoltarii si specializarii musculaturii membrului superior. Celelalte doua curuburi, cervicala si lombara, sunt curuburi compensatorii care au rolul de a restabili echilibrul corpului.

5. Conformatia externa a coloanei vertebrale
Prezinta o fata anterioara rezultata prin suprapunerea corpurilor vertebrale si una posterioara rezultata prin suprapunerea proceselor spinoase.(creasta spinala)
Deoparte si de alta a crestei spinale se afla santurile vertebrale in care sunt situati muschii spinali. Fetele laterale sunt date de varful proceselor transverse, pediculii vertebrali, foramenele intervertebrale si fetele laterale ale corpilor vertebrali.
Canalul vertebral. Se formeaza prin suprapunerea foramenelor vertebral. Superior se continua cu neurocraniul, si inferior se termina la nivelul hitausului sacral.
Canalul vertebra. urmeaza toate curburile coloanei vertebrale iar diametrul sau este mai mare in regiunea cervicala unde se va vedea ca si maduva spinarii este mai spinoasa(originea plexului brahial si cervical) si in regiunea lombara (plexul lombosacrat).

6.Functiile coloanei vertebrale:
-O functie de protectie a maduvei spinarii. In canalul vertebral maduva este acoperita de cele trei straturi meningeale.
-Rolul static. In ortostatism coloana vertebrala constituie un ax solid de care se ataseaza extremitatea craniala, toracele si membrele superioare, si prin ea, greutatea se transmite spre articulatia coxofemurala si membrele inferioare. Din acest motiv vertebrele din portiunea caudala a coloanei vertebrale sunt mai voluminoase, pentru ca ele preiau greutatea capului, a trunchiului si a membrelor.
-Rolul biomecanic. Ea asigura o serie de miscari ample ce sustin mobilitatea corpului.

7.CORELATI CLINICE
Exagerea curburilor normale:
Cifoza patologica – exagerarea convexitatii posterioare
Lordoza patologica – accentuarea convexitatii anterioare
Scolioza – exagerarea curburilor in plan frontal.
Curburile patologice pot fi ereditare sau dobandite(datorita unor atitudine vicioase)
Dezvoltarea si functionarea unor viscere pot fi influentate in sens negativ de catre curburile patologice ale coloanei vertebrale.

ANATOMIE/EMBRIOLOGIE CURS 13 ANEXELE EMBRIONARE SI FETALE

CURS 13: ANEXELE EMBRIO-FETALE

I.Anexele embrionare
1. Amnios
2. Vezicula vitelina
3. Alantoida
4. Placenta primitiva
II.Anexele fetale
1. Placenta definitiva
2. Cordonul ombilical
I.1.
Amniosul – apare in S2 si reprezinta un nivel de organizare in dezvoltarea mamiferelor. Este un complex de structuri care realizeaza spatiul de dezvotare a embrionului si a fatului. Intre celulele epiblastului se formeaza cavitatea amniotica.
Contribuie la dezv structurilor axiale ale fetei dorsale in conditiile mentinerii unei presiuni normale. Dezvoltarea dorsala a embrionului este indusa de sporirea paralela suficienta si eficienta a spatiului amniotic a presiunii lichidului amniotic. Previne inchiderea precoce a vezicululei ombilicale pt a-i da continut si posibilitatea de a forma intestinul mijlociu, prin patrunderea in canalul neuroenteric. Prin gura(stoma) primitiva, lichidul amniotic patrunde in cavitatile nou formate si asigura dezvotarea lor tubulara, constiuind mulajul dezvoltarii parietale.
In acelasi timp cu disparitia membranei orofaringiene dispare si membrana cloacala. Cloaca primitiva are 2 segmete: anterior- urogenital si posterior – anala. Este plina de lichid amiotic care favorizeaza cresterea sinusului urogenital. Sinusul urogenital const. axul central in jurul caruia evolueaza eminenta caudala.
Incepand cu L5 se poate realiza amniocenteza.(punctia sacului amniotic)
CORELATII CLINICE:
Polihdramnios. 1. obstacol mecanic :atrezii esofagiene sau duodendale, hernii diagfragmatice congenitale.
alterarea controlului nervos al deglutitiei, anencefalie
obstacol al circulatiei placentare sau torsiune a cordonului ombilical
Oligohidramnios. 1. ruptura amniotica cu exturzia lichidiana
agenezie renala bilaterala
Patologia peretelui amniotic.Amputatii congenitale ale repliurilor pretelui amniotic(bride amniotice)
I.2. Vezicula vitelina
Cele 3 etape de dezvoltare ale veziculei sunt:
-formarea veziculei viteline primitive(Z8-Z12)
- formarea veziculei viteline secundare (4 zile mai tarziu)
-formarea canalului vitelin
In S2 plafonul veziculei vitelin devine perete dorsal al tubului digestiv.
Doua saptamani mai tarziu, prin plicaturarea embrionului, tubul digestiv devine o entitate individualizata in raport cu vezicula vitelina cu care comunica insa, prin canalul vitelin.
In final cele 2 formatiuni vor fi separate si canalul vitelin ajunge sa fie inclus in cordonul ombilical.
Rolurile veziculei viteline:
Functiile sunt importante doar la vertebratele non-placentare, unde contine vitelus, ce asigura rezerva nutritiva. La om nu indeplineste acest rol nutritiv.
CORELATII CLINICE
Diverticul MECKEL
- poate persista canalul vitelin, ce determina o situatie care este considerata o malformatie congenitala(Diverticul Meckel).
Alantoida
-este un organ pe seama caruia se dezvolta placenta si persista pe toata durata vietii embrionare.
-la om este un diverticul endodermic care apare la extremitatea caudala a embrionului, inaintea membranei cloacale, la marginea caudala a veziculei ombilicare si evolueaza in pediculul de fixatie
-un inductor pentru aparatul urogenital si pentru dezvoltarea structurilor eminentei caudale
-va deveni vezica urinara cu exceptia trigonului vezical(vezica mezodermica) ce ia nastere din ductul paramezonefric
Roluri:
-la om alantoida este sistem de ghidaj pentru dezvoltarea vaselor ombilicale, si formeaza vezica urinara cu exceptia peretelui posterior.
Placenta
-la om perioada de sarcina dureaza 266 de zile(38 de S) de la fertilizare. -considerata de la data la care ar fi trebuit sa aiba loc menstruatia, aceasta perioada se intinde pe parcursul a 36 S. Cele 9 luni de sarcina sunt impartite conventional, in 3 trimestre.
-produsul de conceptie nu este viabil daca nasterea are loc inainte de 22 de saptamani, iar inainte de 28 de saptamani supravietuirea este dificila, datorita lipsei de maturitate a plamanilor.
-de la sfarsitul S3 pana la nastere, embrionul si apoi fatul, primeste si elimina produsii de metabolism prin placenta. Dezvoltarea placentei incepe relativ timpuriu, cand implantarea blastocistului induce reactia deciduala la nivelul endometrului. Contactul blastocistului cu celulele endometriale determina reactii atat la nivelul peretelui uterin cat si la nivelul structurilor embrionare.
La nivelul endometrului:
Se produce un raspuns decidual sau o reactie deciduala, in care se formeaza celule bogate in factori de crestere si metaboliti care sustin implantarea embrionului. Aceasta reactie este sustinuta si conditionata de secretia corpului galben respectiv, de progesteron. In lipsa implantarii, corpul galben degenereaza si este eliminat.
La nivelul embrionului:
Apare la polul embrionar o reactie trofoblastica prin care celulele isi pierd membrana celulara si formeaza o masa densa care poarta numele de sincitiotrofoblast. Celulele care gardeaza peretele blastocistului isi pastreaza membranele celulare, si formeaza citotrofoblastul.
In S2 sincitiotrofoblastul creste in volum, prin proliferea periferica in jurul discului embrionului bilaminar a citotrofoblastului. Citotrofoblastul este tapetat la exterior de mezoderm, extraembrionar, care acopera si el embrionul si formeaza pediculul de fixatie a embrionului.
Dupa edificarea cavitatii amniotice peretele blastocistului poarta numele de chorion.
Celulele stromei endometriale se ingroasa prin acumulare de lipide si glicogen, si devin voluminoase numindu-se in aceasta etapa celule deciduale. Totalitatea acestor celule formeaza o structura numita decidua. Spre sfarsitul perioadei embrionare la nivelul polului abembrionar decidua proemina in cavitatea uterina si formeaza impreuna cu endometrul de acoperire o structura capsulara numita decidua capsulara. La polul embrionar avem pediculul de fixatie si portiunea corespunzatoarea a embrionului formandu-se cu celulele deciduale o structura numita decidua bazala. Restul celulelor deciduale formeaza decidua parietala. Aceasta se va continua spre polul abembrionar pana prin L3-L4. Dezvoltarea ei face ca decidua capsulara sa dispara in L5-L6.
II.1. Placenta la termen
Placenta la termen este expulzata dupa circa 15 minute(3o de minute) de la nastere.
Placenta apare ca o masa discoidala cu un d = 20 cm, grosime = 3cm la centru, greutate = 500 g – 600 g( sau 1/5 - 1/6 din greutatea fatului).
Suprafata de schimb uteroplacentar la termen este extrem de mare = 14 m2. Iar reteaua capilara alantoidiana = 50 km.
(Placenta are o fata materna si o fata embrioara. Fata materna : 15-20 cotiledoane poligonale incomplet separate prin santuri ce corespund septurilor intercotiledoniene.)
CORELATII CLINICE
Fluxul placentar este influentat negativ de urmatorii factori:
tabagism, alcool, droguri, medicamente(ex: antibiotice), hipertensiune arteriala., anomalii placentare sau de cordon ombilical.
nidatia ectopica ->sarcina ampulara, ovariana si abdominala(1% din sarcini)
placenta praevia
prezenta unui hematom retro-placentar (0.5 % din sarcini)
placenta accreta – caracterizata printr-o dezvoltare proasta, in zone diferite, a placentei
molahidatiforma – mimeaza o sarcina
2.Cordonul ombilical – o structura ce realizeaza conexiunea fatului cu placenta
- acoperit de amnios
- rezulta prin fuziunea prediculului de fixare a embrionului si a pediculului vitelin
-un cordon ombilical este format din 2 artere ombilicale, o vena ombilicala, resturile fibrozate ale canalului omfalomezenteric, un rest de mezoderm extraembrionar care poarta numele de gelatina lui Wharton si invelisul amniotic propriu-zis.
-Lungime - 50 , 60 cm, diametru = 1,5 cm.
Rolul: de a vehicula sangele cu CO2 si deseurile metabolismului fetal prin arterele ombilicale spre placenta si sangele cu O2 si pordusi nutritivi de la placenta spre fat, prin venele ombilicale.
CORELATII CLINICE:
-innodarea cordonului ombilical → hipoxie
-procidenta de cordon ombilical → cordonul iese prin canalul cervical.

SUBIECTE REFERATE : MEDICINA SI RELIGIE

1.Relaţii între ştiinţă şi religie în teoria şi practica medicală
2. Definiţii ale vieţii şi sănătăţii în medicină şi în religie
3. Definiţii ale morţii şi ale bolii în medicină şi în religie
3. Metode de studiu şi criterii de adevăr în medicină şi în religie
4. Principii de tratament în medicina contemporană convenţională şi în religie
5.Raportul dintre medicină şi religie în asistarea bolnavului ca individualitate psihosomatică
6. Etica şi deontologia medicală în raport cu morala laică şi cu morala religioasă. Probleme contemporane
7.Dileme ale bioeticii creştine în raport cu progresul tehnic şi diversificarea biotehnologiilor contemporane
8. Relaţii între medicină şi religie în culturile necreştine (budism, iudaism, islam, altele) comparativ cu cele creştine
9.Evidenţiaţi caracteristicile unui spital creştin
10. Evidenţiaţi caracteristicile unui medic creştin (în raport cu pacientul creştin sau necreştin, cu societatea şi cu propria conştiinţă)
11. Manifestări ale filantropiei medicale laice şi religioase (creştine şi necreştine) de-a lungul timpului 12. Sfinţii medici de ieri şi de azi: exemple, biografii şi semnificaţii
13. Vindecarea prin credinţă şi vindecarea miraculoasă: exemple, explicaţii, semnificaţii
14. Rolul pelerinajelor, postului, rugăciunii individuale şi colective, spovedaniei, împărtăşaniei, sfântului maslu în vindecare
15. Definiţi modelul comportamental-profesional al unui medic creştin,azi
16. Definiţi omul sănătos şi omul bolnav ca persoană, chip al Divinităţii
17. Biblia despre viaţă şi sănătate, boală şi moarte (citate şi interpretare)
18. Biblia despre doctor, leacuri şi vindecare (citate şi interpretare)
19. Semnificaţia mântuirii creştine, ca vindecare a trupului şi a sufletului
20.Semnificaţia suferinţei în medicina convenţională şi în religie
21. Medicinile alternative în raport cu medicina convenţională şi cu religia
22. Cum vedeţi îmbinarea dintre ştiinţă şi credinţă în viitoarea dumneavoastră practică medicală?