SUBIECTE DE EXAMEN - ISTORIA MEDICINEI

1. Medicina in Grecia Antica: Hipocrate si hipocratismul
Trasaturi generale si importanta medicinei hipocratice pentru teoria, practica si etica medicala actuala.
2. Medicina in Roma Antica : Galenus si medicina galenica. Trasaturi generale ale galenismului si importanta lui Galenus in evolutia medicinei.
3. Medicina medievala in lumea crestina: caracteristici generale ale epocii. Momente importante pentru evolutia medicinei ca stiinta, principii deontologice si sistem de asistenta sociala.
4. Medicina medievala in lumea islamica: trasaturi generale. Contributia araba la progresul medicinei.
5. Personalitati ale medicinei arabe si importanta aacestora pentru dezvoltarea teoriei si practicii medicale: Al Razi-Rhazes, Ibn Sina-Avicenna, Albucassis, Maimonide.
6. Medicina in Renastere si post-Renastere(sec XIV-XVII): trasaturi generale ale epocii. Personalitati medicale si importanta contributiei acestora la progresul medicinii: Andreas Versalius, Ambroise Pare, Girolamo Fracastoro, William Harvey, Marcello Malpighi, Thomas Sydenham.
7. Iatromecanica: definitia conceptului. Contributiile lui Sanctorius, Baglivi, Borelli. Importanta pentru progresul medicinei.
8. Iatrochimia: definitia conceptului. Contributiile lui Paracelsus si van Helmont. Importanta pentru progresul medicinei.
9. Medicina in secolul Luminilor(sec XVIII). Trasaturi generale ale epocii. Scoli si curente medicale; actualitatea lor pentru medicina contemporana. Medicina anatomo-clinica, chimia fiziologica, variolizarea(vaccinarea), electricitatea animala.
10. Personalitati in secolul Luminilor(sec al XVIII-lea) si contributia acestora la progresul stiintei si practicii medicale: Morgagni, Boerhaave, Auenbrugger, Corvisari, Biehat, Laennec, Jenner, Galvani, Volta, Ramazzini.
11. Medicina in secolul al XIX-lea: trasaturi generale. Noi perspective, domenii de activitate si exigente: medicina experimentala, electrofizica, bacteriologia, asepsia si antisepsia, anestezia, homeopatia, balneoterapia, imagistica medicala. Reprezentanti.
12. Personalitati in medicina sec. al XIX-lea si contributia acestora la progresul stiintei si practicii medicale: Claude Bernard, Louis Pasteur, Robert Koch, Konrad Rontgen, Henri Becquerel, Pierre si Marie Curie, Rudolf Virchow, Ilia Mercinikov, Samuel Hahnemann, Ignaz Semmelweiss, Joseph Lister, William Morton, James Simpson, John Snow, Nicolai Pirogov, Willem Einthoven.
13. Directii de studiu, momente si personalitati de referinta in medicina secolului al XX-lea.
14. Etica medicala de-a lungul timpului: codul lui Hammurabi, juramantul lui Hipocrate, legile lui Manu, codul lui Iustinian, rugaciunea lui Maimonide, principiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
15. Medicina geto-dacica. Caracteristici generale.
16. Personalitati ale medcinei romanesti. Contributia acestora la dezvoltarea medicinei nationale si universale: Victor Babe, Gh. Marinescu, I.Cantacuzino, C.I.Parhon, C.Levaditi, N.Paulescu, C. Danielopolu, Gr.T.Popa, Ana Aslan, George Emil Palade.

Anatomie curs 12/Embriologie - Saptamana a IV-a de viata intrauterina

ANATOMIE
CURS 12: SAPTAMANA A IV-A VIETII EMBRIONARE
1.Derivatele ectodermului
-a.Evolutia placii neurale
-b.Formarea tubului nerual
-c.Evolutia crestelor neurale
-d.Citodiferentierea tubului neural
2.Derivatele mezodermului
-a.Evolutia somitelor
-b.Mezodermul intermediar
-c.Placa mezodermica laterala
3.Derivatele endodermului
4.Sumar S4
La sfarsitul S3, celulele celor trei straturi celulare ale discului embrionar(embrionul trilaminar) incep sa se diferientieze si sa se formeze primordiile majoritatii organelor corpului(- organogeneza.)
In S4 apar caracteristici morfologicele si forma generala a corpului tipice vertebratelor.
In cursul S4 se termina evenimentele embriogenetice si debuteaza organogeneza.
Concomitent se deruleaza 2 evenimente majore:
- delimitatrea embrioonului
- formarea mugurilor principalelor organe.
Delimitarea embrionului se desfasoara in 2 directii :
1-In sens transversal:
-dezvoltarea rapida a placii neurale in cavitatea amniotica
-dezvoltarea cavitatii amniotice
-unirea marginilor discului embrionar in linie mediana
2-In sens longitudinal:
-dezvoltarea rapida a neuroectodermului pe partea cefalica
-adancirea extremitatii craniale a embrionului care va plonja pe fata ventrala
-adancire usoara pe partea caudala;
Sfarsitul delimitarii embrionare:
-formarea unei structuri cilindrice incurbate
-la interior. Tubul este tapetat de endoblast, contine vezicula vitelina si canalul vitelin
-cavitatea amniotica inconjura aproape in totalitate embrionul, cu exceptia pediculului vitelin si a celui embrionar, care formeaza cordonul ombilical.
1.a. Evolutia placii neurale
La inceputul S4 , extremitatea cefalica sufera un proces de flectare ventrala (Z22). Acesta fiind locul viitorului mezencefal, flexura poarta numele de flexura mezencefalica. Partea din viitorul creier situata cranial fata de mezenecefal poarta numele de prozencefal(creier anterior). Partea din viitorul creier situata caudal fata de meznecefal poarta numele de rombencefal(creierul posterior).
Fiecare din aceste vezicule se divide intr-o serie de proeminente – neuromere, structuri tranzitorii care nu mai pot fi individualizate in cursul S6.
Se descriu 2 neuromere la nivelul prezumtivului prozencefal, doua la mezencefal, si 9 neuromere in prezeumtivul rombencefal. Cele 0 segmente rombencefalice sunt formate dintr-o regiune ingustata – istmul, si 8 rombomere. In Z22 sunt vizibile 4 rombomere, iar in Z26, se evidentiaza 7 sau 8 rombomere.
1.b. Formarea tubului neural
Datorita modificarilor de forma a celulelor si a adeziunii dintre acestea, placa neurala se invagineaza pe linia mediana, iar marginie sale se apropie formand santul neural, marginit de pliurile neurale.Santul neural se dezvolta ca raspuns la inductia notocordului.
Buzele laterale ale pliurilor neurale fuzioneaza dorsal si formeaza tubul neural. Acest proces de fuzionare incepe la nivelul viitoarei regiuni cervicale(somitele 4) si se desfasoara pe directiile cefalica si caudala.
Extremitatile cefalica si caudala ale tubului neural sunt deschise, poarta numele de neuropori si realizeaza comunicarea tubului cu cavitatea amniotica.
Neuroporul cranial(cefalic) se inchide in Z25(stadiul de 18-20 somite) iar neuroporul caudal in Z27(stadiul de 25 somite), moment in care neurulatia este terminata.
1.c. Evolutia crestelor neurale
Odata cu fuzionarea pliurilor neurale, celulele de la nivelul varfului acestora sufera o transformare mezenchimala si formeaza crestele neurale. Acestea se detaseaza de la nivelul diferitelor segmente ale placii neurale si migreaza spre zone specifice ale corpului, unde se diferentiaza intr-o multitudine de structuri.
Crestele neurale ale mezencefalului si ale partii caudale a prozencefalului vor forma:
-ganglionul parasimpatic al nervului III(oculomotor)
-tesutul conjunctiv din jurul ochiului in dezvoltare si nervul optic
-muschii irisului si corpului ciliar
-mezenchimul capului cranial fata de mezencefal
-pia mater si arahnoida regiunii occipitale
Crestele neurale de la nivelul mezencefalului si a partii caudale a rombencefalului vor forma:
-structuri ale arcurilor fraingiene pe cale de dezv(primordiul cartilaginos al oaselor nazale, fetei, urechii medii, gatului)
-celulele dermului, tesutul muscular neted si grasimea faciala si cervicala ventrala
-odontoblastele
-celulele C tiroidiene
Crestele neurale de la nivelul rombencefalului vor forma:
-neuronii si celulele gliale ale ganglionilor parasimpatici ai nervilor craniene VII(facial),IX(glosofaringian),X(vag)
-neuronii si celulele gliale ale ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni V(trigemen),VII(facial),VIII(acustico-vestibular),IX(glosofaringian), X(vag).
Crestele neurale occipito-cervicale si spinale vor forma:
-neuronii senzitivi periferici
-neronii motori periferici simpatici si parasimpatici
-celule Schwann ale nervilor periferici
-celulele cromafine neurosecretoare ale medulosuprarenalei
-celule neurosecretorii din inima si plamani
-melanocitele cutanate.
1.d.Citodiferentierea tubului neural
Precursorii celor mai multe tipuri celulare ale viitorului sistem nervos central(SNC) rezulta prin proliferarea stratului celular neuroepitelial din jurul canalului neural – stratul ventricular.

Neuroblastele – vor forma neuronii SNC-ului care vor migra periferic formand mantaua stratului neuroepitelial din care se va forma substanta cenusie a SNC-ului.
Neuroblastele de la nivelul mantalei maduvei spinarii se vor diferentia in doua perechi de coloane:
-coloane alare, situate dorsal,
-coloane bazale siutate ventral ale coaro cel contin neuron somatomotori.
La nivelul coloanelor bazale neuroblastii dorsali vor forma coloana celulara intermediolaterala care contine neuroni motori centrali ai SNA(sistemul nervos autonom), neuroni simpatici si parasimpatici.
Neuronii din manta cresc periferic si formeaza stratul extern propriu-zis, care nu contine neuroni, si va reprezenta substanta alba a SNC.

Glioblastele (viitoarele celule gliale) – se diferentiaza in celule gliale( astrocite si oligodendrocite)

Cel ependimare(ependimocite)
-se dezvolta si tapeteaza peretii interni ai ventriculior cerebrali si ai canalului central al maduvei spinarii. Acestea vor produce lichid cerebrospinal.

Concluzie
Din ectoderm se formeaza : tubul nerual, crestele neurale si epidermul care va acoperi tubul neural, odata format.

Odata cu inchiderea tubului neural se formeaza placodele otice si cristaliene. Din placodele otice se vor dezvolta veziculele otice iar din placodele cristaliene se va dezvolta cristalinul.

Concluzii :
-SNC, SNP, epiteliul senzitiv al urechii, nasului, ochilor, epidermul(par, unghii, glanda mamara), glanda pituitara, smaltul dintilor.

2.Derivatele mezodermului
2.a. Evolutia somitelor
La inceputul S4 somitele se divid intr-o portiune mezenchimala medio-ventral (– sclerotom) si o parte dorsala ce se numeste dermatom(dermatomiotom).
Portiunea mediala a dematomului - se formeaza miotomul, din care se va dezvolta musculatura segmentului respectiv.
Din dermatom se va forma dermul si tesutul celular subcutanat.
Astfel fiecare somita va contine propriul sclerotom adica o componenta osoasa si una cartilaginoasa, propriul miotom, adica, o componenta musculara segmentara proprie, si propriul dermatom, adica, dermul propriu.
Miotomul si dermatomul propriu-zis formeaza un complex numit dermatomiotom care contine un nerv segmentar propriu.

2.b.Mezodermul intermediar
La niv regiunilor segmentare si toracice superioare se vor forma o serie de aglomerari celulare, numite nefrotoame. Caudal de acestea se formeaza o masa tisulara nesegmentata – cordonul nefrogenic. Din ambele structuri se dezvolta unitatile excretorii ale sistemului urinar si gonadele.

2.c.Placa mezodermica laterala
Mezodermul parietal(sau somatopleural) impreuna cu ectodermul suprajacent vor forma peretii laterali si ventrali ai corpului.
Mezodermul visceral(sau splanhnopleural) impreuna cu endodermul subjacent vor forma peretii intestinali. Celulele orientate spre cavitatea celomica intraembrionara se vor diferentia in membrana seroase (peritoneu, pleura, pericard)

3.Derivatele endodermului
Principalele organe care deriva din endoderm vor apartine tubului digestiv. Formarea sa depinde de plicaturarea cefalocaudala(incurbare longitudinala) si laterala (transversala) a embrionului.
Ca urmare a plicaturarii, comunicarea intre embrion si vezicula ombilicala se ingusteaza progresiv si devine o structura cilindrica numita duct omfalomezenteric.

3.a. Plicaturarea longitudinala
Mai pronuntata in regiunea cervicala si caudala, formeaza un pliu cefalic in partea anterioara din care se va dezvolta intestinul anterior. In portiunea caudala va forma pliul caudal din care se edifica intestinul posterior. Intre cele doua portiuni(intestinul anterior si posterior) se afla intestinul mijlociu care va comunica cu vezicula ombilicala prin ductul omfalomezenteric.
Intestinul anterior este obturat de membrana orofaringiana. Aceasta membrana dispare la sfarsitul S4 si permite comunicarea intestinului primitiv cu cavitea amniotica.
Intestinul posterior este temporar obturat de membrana cloacala.
b.Plicaturarea laterala(transversala)
-edifica forma rotunda a embrionului
Secundar celor doua plicaturari alantoida devine partial incorporata in corpul embrionar, nivel la care se va forma cloaca. Portiunea distala a alantoidei devine pedicul ombilicar care din luna a cincea se va forma in cordon ombilical.

Concluzii
Din endoderm se formeaza epiteliul intestinului , portiunea intraembrionara a alantoidei si ductul omfalomezenteric. Dupa S4 si incepand cu S5 din endoderm se va mai forma epiteliul tractului respirator, parenchimul glandei tiroide, paratiroidele, ficatul si pancreasul, stroma amigdalele si timusul, epiteliul al vezici urinare si uretra, epiteliul cavitatii timpanice si tuba auditiva.

VASCULARIZATIA EMBRIONULUI SI S4
1- prin circulatia omfalomezenterica, ce reprezinta primul tip de circulatie embrionara care va dura pana in S6. Aceasta circulatie se realizeaza intre embrion si vezicula ombilicala si asigura substante nutritive necesare dezvoltarii embrionului.
2-prin circulatia alantoidiana sau fetoplacentara. Incepe in S6 si se termina la nastere.

4.Sumar S4
- Embriogeneza este terminata, incepe morfogeneza, si organogeneza, pana la 8 saptamani, moment in care principalele sisteme organice ale fatului sunt deja constituite.

Anatomie - Embriologie curs 11 - Dezvoltarea membrelor

PENTRU RESTUL CURSURILOR UITATI-VA LA ARHIVA...

ANATOMIE
CURS 11: DEZVOLTAREA MEMBRELOR

1. Introducere
2. Stadiile de dezvoltare privind aspectul exterior al membrelor
3. Evolutia mezenchimului mugurilor membrelor
a)Formarea oaselor
b)Formarea articulatiilor
c)Formarea musculaturii
4. Inervatia membrelor
5. Corelatii clinice

1. Dezvoltarea membrelor are loc in cursul sapt 5-8 de viata embrionara, din muguri embrionari.
Mugurii membrelor apar la nivelul peretelui ventral al trunchiului la sfarsitul S4:
- mugurii membrelor superioare apar in regiunea cervicala inferioara in Z24
- mugurii membrelor inferioare apar in regiunea lombara inferioara in Z28
Mugurii membrelor sunt formati din:
- un miez mezenchimal(la interior), derivat din placa mezodermala somatopleurala laterala - proliferarea para ca raspuns la stimuli cu originea in somitele adiacente
Din el vor lua nastere oasele si tesuturile conjunctive ale membrelor
- un invelix ectodermic(exterior)
Sub influenta inductoare a mezenchimului subiiacent, in ectodermul ce acopera extremitatea distala a mugurilor membrelor, se diferentiaza o ingrosare epiteliala numita creasta ectodermica apicala(CEA) [apical ectodermal ridge AER)
La randul ei aceasta creasta va influenta mezenchimul subiacent, astfel ca mezenchimul adiacent crestei ectodermice apicale ramande nediferentiat, in timp ce celulele situate la distanta de CEA incep sa se diferentieze in structuri cartilaginoase si musculare.
Modelul de dezvoltare a degetelor se afla sub controlul unui grup de celule situat la baza membrelor – zona de polarizare a activitatii(ZPA) – care creeaza un gradient morfogenetic.
ZPA si CEA sunt doi centri principali de organizare a membrelor care controleaza proliferarea si cresterea celulara in functie de axul acestora. Activitatea lor este reglata printr-o bucla de feed-back pozitiv.
Concluzie: dezvoltarea membrelor are loc in directa proximodistala.
2. Stadiile de dezvoltare privind aspectul exterior al membrelor
Z33: se pot identifica placa palmara, antebratul, bratul, umarul.
Z37: la nivelul mainii se diferentiaza o regiune carpiana situata cetral si placa digitala
: apar coapsa, gamba si piciorul
Z38: sunt vizibile striurile digitale sub forma de igrosari radiale ale placii digitale. Varfurile degetelor proemina usor, conferind un aspect crenelat marginii placii digitale.
Apare placa plantara.
Z44: in placa digitala apar santuri adanci intre striurile digitale(moarte celulara programata)
cotul este evident
striurile digitale sunt evidente la nivelule placii plantara.
Z47: membrele superioare sufera o flexie orizontala si se situeaza in plan parasagital
: striurile digitale ale piciorului sunt mai evidente
Z52: la nivelul degetelor se dezvolta proeminente distale
mainile sunt flectate la nivelul articulatiei pumnului si se intalnesc pe linia mediana, inaintea proeminentei cardiace
picioarele incep sa se apropie de linia mediana
marginea placii digitale prezinta santuri
Z56: toate regiunile membrelor superioare si inferioare sunt evidente;

In cursul S7 membrele se roteaza in sens contrar:
- membrele superioare se roteaza lateral cu 90 grade
- membrele inferioare se roteaza medial, plasand muschii extensori pe fata anterioara si halucele medial.

3. a) Formarea oaselor
Cu exceptia corpului claviculei(osificare intramembranara), oasele membrelor si centurilor se formeaza prin osificarea unui precursor cartilaginos(osificare endocondrala)
Mezenchimul de la nivelul placii laterale a mezodermului se condenseaza de-a lungul axului longitudinal al mugurilor membrelor.
Condrocitele se diferentiaza in mezenchim(sub inductia factorilor de crestere). Acestea secreta molecule caracteristice matricei extracelulare cartilaginoase(proteoglicani si colagen de tip II )
Se formeaza astfel un model cartilaginos al fiecarui os.
Mai tarziu, osificarea parcurge toate etapele osificarii endocondrale. Procesul incepe(aparitia centrilor primari) cu S7:
humerusul, radiusul, ulna – sfarsitul S7
femur, tibia – S8
scapula, ilion – S9
metacarpienele, metatarsienele, falangele distale, proximale, intermediare – S9 – S12
ischionul – S15
calcaneu – S16
pubis – S20
unele oase carpiene si tarsiene – la inceputul copilariei.

b) Formarea articulatiilor
Zonele dintre primordiile cartilaginoase ale oaselor se numesc interzone.

Formarea articuatiilor sinoviale:
Mezenchimul interzonelor se diferentiaza in tesut fibroblastic(tesut conjunctiv nediferentiat). Din acesta se diferentiaza straturi:
- strat cartilaginos la fiecare extremitate a viitoarei articulatii
- strat central de tesut conjunctiv dens, din care se vor diferentia:
tesut sinovial
meniscurile
ligamentele intracapsulare(ligamentele incrucisate)
Capsula articulara se diferentiaza din teaca mezenchimala din jurul intregii interzone.

Sincondrozele:
Mezenchimul interzonelor se diferentiaza intr-un singru start fibrocartilaginos.

c) Formarea musculaturii membrelor

In cursul S5 mezodermul somatic invadeaza mugurii membrelol si formeaza 2 condensari mari, dorsal si ventral din coloana mezenchimala axiala.
Celulele acestora reprezinta primordiul musculaturii membrelor si se diferentiaza in mioblasi(precursorii celulelor musculare)
Muschii cresc in volum prin cresterea miofibrilelor si ingrosarea fibrelor musculare existente.
Masa musculara dorsala va forma:
muschii extensori si supinatori ai membrelor superioare
muschii abductori si extensori ai membrelor inferioare
Masa musculara ventrala va forma:
muschii flexori si pronatori ai membrelor superioare
muschii flexori si adductori ai membrelor inferioare
Regula nu este absoluta datorita rotatiei membrelor si migrarii muschilor de la locurile lor de origine.

4. Inervatia membrelor
Membrele sunt inervate prin fibre nervoase autonome si somatice(motorii si senzitive)
Neuronii au originea in : neuroepiteliul ce tapeteaza canalul neural si crestele neurale.
Tipuri de neuroni:
- neuroni motori somatici se dezvolta din coloanele bazale ale maduvei spinarii
- neuronii simpatici preganglionari se dezvolta din coloanele celulare intermediolaterale ale maduvii spinarii toracolombare(T1-L3)
- ganglionii radacinilor dorsale si ai lanturilor ganglionare simpatice se formeaza din celulele migrate din crestele neurale.
Axonii se dezvolta din SNC si ganglioni si inerveaza organele tinta(pielea, musculatura striata, glandele, musculatura neteda a vaselor).
Axonii se indreapta spre structurile tinta printr-un mecanism de locomotie activa a unei structuri numita con de crestere, prin intermediul filopodelor.
Odata ajunsi la nivelul structurilor tinta, axonii formeaza o sinapsa(cu receptorul, efectorul sau un alt neuron – ganglion simpatic).
Axonii neuronilor cu originea in coloanele ventrale ale substantei cenusii ale maduvii spinarii se dezvolta spre sclerotoame. Ei fac sinapsa cu muschii originari din miotoame, formand radacina ventrala a nervilor spinali. Acestia se unesc cu axonii neuronilor motori simpatici cu originea in coloanele intermediolaterale(T1- L3) si cu axonii neuronilor din ganglionii radacineilor dorsale ale nervilor spinali.
Nervii spinali se impart in 2 ramuri primare:
- ramuri primare dorsale orientate posterior spre epimere
- ramuri primare ventrale orientate ventral spre hipomere.
Axonii nervilor situati cranial de mugurii membrelor cresc spre regiunea craniodorsala a mugurilor.
Axonii nervilor situati caudal de mugurii membrelor cresc spre regiunea ventrocaudala a mugurilor.
La baza mugurilor membrelor, axonii motori se anastomozeaza dupa un model caracteristic si formeaza plexurile brahiale si lombosacrate.

5. Corelatii clinice
Varsta osului (Bone Age) : radiologii folosesc infatisarea centrelor de osificare pentru a determina daca un copil a atins varsta maturitatii. Informatii folositoare despre varsta osului este obtinuta din studii asupra osificarii la nivelul mainii si al incheieturii copiilor.
Analiza prenatala a oaselor fetale prin ultrasonografie ofera informatii despre dezvoltarea fatului si varsta gestationala.
Defecte congenitale : meromelia(lipseste un segment al unui membru), amelia(absenta unui membru in totalitate), focomelia(membrele sunt niste vestigii care seamana cu aripioarele unei foci), micromelia(atunci cand un membru este dezvoltat in intregime dar mai scurt decat celalalt membru), polydactilia(mai multe degete la un membru sau mai multe), ectrodactilia(acel defect in care lipseste un segment dintr-un deget), sindactilia(sunt unite doua sau mai multe degete intre ele print-o membrana) . Polidactilia si sindactilia sunt solutionate prin chirurgie.




Alte defecte congenitale
- Cleft hand and foot
- Luxatia congenitala a soldului(congenital hip dislocation)”-mers de rata”
- Congenital absence or deficiency of the radius – craniosynostosis – radial aplasia syndrome
- Benzi amniotice - benzi de tesut conjunctiv ce impiedica dezvoltarea normala a fatului pentru ca ele comprima ori un segment de membru, ori un deget.

- - Luxatia congenitala a soldului