Anatomie curs 12/Embriologie - Saptamana a IV-a de viata intrauterina

ANATOMIE
CURS 12: SAPTAMANA A IV-A VIETII EMBRIONARE
1.Derivatele ectodermului
-a.Evolutia placii neurale
-b.Formarea tubului nerual
-c.Evolutia crestelor neurale
-d.Citodiferentierea tubului neural
2.Derivatele mezodermului
-a.Evolutia somitelor
-b.Mezodermul intermediar
-c.Placa mezodermica laterala
3.Derivatele endodermului
4.Sumar S4
La sfarsitul S3, celulele celor trei straturi celulare ale discului embrionar(embrionul trilaminar) incep sa se diferientieze si sa se formeze primordiile majoritatii organelor corpului(- organogeneza.)
In S4 apar caracteristici morfologicele si forma generala a corpului tipice vertebratelor.
In cursul S4 se termina evenimentele embriogenetice si debuteaza organogeneza.
Concomitent se deruleaza 2 evenimente majore:
- delimitatrea embrioonului
- formarea mugurilor principalelor organe.
Delimitarea embrionului se desfasoara in 2 directii :
1-In sens transversal:
-dezvoltarea rapida a placii neurale in cavitatea amniotica
-dezvoltarea cavitatii amniotice
-unirea marginilor discului embrionar in linie mediana
2-In sens longitudinal:
-dezvoltarea rapida a neuroectodermului pe partea cefalica
-adancirea extremitatii craniale a embrionului care va plonja pe fata ventrala
-adancire usoara pe partea caudala;
Sfarsitul delimitarii embrionare:
-formarea unei structuri cilindrice incurbate
-la interior. Tubul este tapetat de endoblast, contine vezicula vitelina si canalul vitelin
-cavitatea amniotica inconjura aproape in totalitate embrionul, cu exceptia pediculului vitelin si a celui embrionar, care formeaza cordonul ombilical.
1.a. Evolutia placii neurale
La inceputul S4 , extremitatea cefalica sufera un proces de flectare ventrala (Z22). Acesta fiind locul viitorului mezencefal, flexura poarta numele de flexura mezencefalica. Partea din viitorul creier situata cranial fata de mezenecefal poarta numele de prozencefal(creier anterior). Partea din viitorul creier situata caudal fata de meznecefal poarta numele de rombencefal(creierul posterior).
Fiecare din aceste vezicule se divide intr-o serie de proeminente – neuromere, structuri tranzitorii care nu mai pot fi individualizate in cursul S6.
Se descriu 2 neuromere la nivelul prezumtivului prozencefal, doua la mezencefal, si 9 neuromere in prezeumtivul rombencefal. Cele 0 segmente rombencefalice sunt formate dintr-o regiune ingustata – istmul, si 8 rombomere. In Z22 sunt vizibile 4 rombomere, iar in Z26, se evidentiaza 7 sau 8 rombomere.
1.b. Formarea tubului neural
Datorita modificarilor de forma a celulelor si a adeziunii dintre acestea, placa neurala se invagineaza pe linia mediana, iar marginie sale se apropie formand santul neural, marginit de pliurile neurale.Santul neural se dezvolta ca raspuns la inductia notocordului.
Buzele laterale ale pliurilor neurale fuzioneaza dorsal si formeaza tubul neural. Acest proces de fuzionare incepe la nivelul viitoarei regiuni cervicale(somitele 4) si se desfasoara pe directiile cefalica si caudala.
Extremitatile cefalica si caudala ale tubului neural sunt deschise, poarta numele de neuropori si realizeaza comunicarea tubului cu cavitatea amniotica.
Neuroporul cranial(cefalic) se inchide in Z25(stadiul de 18-20 somite) iar neuroporul caudal in Z27(stadiul de 25 somite), moment in care neurulatia este terminata.
1.c. Evolutia crestelor neurale
Odata cu fuzionarea pliurilor neurale, celulele de la nivelul varfului acestora sufera o transformare mezenchimala si formeaza crestele neurale. Acestea se detaseaza de la nivelul diferitelor segmente ale placii neurale si migreaza spre zone specifice ale corpului, unde se diferentiaza intr-o multitudine de structuri.
Crestele neurale ale mezencefalului si ale partii caudale a prozencefalului vor forma:
-ganglionul parasimpatic al nervului III(oculomotor)
-tesutul conjunctiv din jurul ochiului in dezvoltare si nervul optic
-muschii irisului si corpului ciliar
-mezenchimul capului cranial fata de mezencefal
-pia mater si arahnoida regiunii occipitale
Crestele neurale de la nivelul mezencefalului si a partii caudale a rombencefalului vor forma:
-structuri ale arcurilor fraingiene pe cale de dezv(primordiul cartilaginos al oaselor nazale, fetei, urechii medii, gatului)
-celulele dermului, tesutul muscular neted si grasimea faciala si cervicala ventrala
-odontoblastele
-celulele C tiroidiene
Crestele neurale de la nivelul rombencefalului vor forma:
-neuronii si celulele gliale ale ganglionilor parasimpatici ai nervilor craniene VII(facial),IX(glosofaringian),X(vag)
-neuronii si celulele gliale ale ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni V(trigemen),VII(facial),VIII(acustico-vestibular),IX(glosofaringian), X(vag).
Crestele neurale occipito-cervicale si spinale vor forma:
-neuronii senzitivi periferici
-neronii motori periferici simpatici si parasimpatici
-celule Schwann ale nervilor periferici
-celulele cromafine neurosecretoare ale medulosuprarenalei
-celule neurosecretorii din inima si plamani
-melanocitele cutanate.
1.d.Citodiferentierea tubului neural
Precursorii celor mai multe tipuri celulare ale viitorului sistem nervos central(SNC) rezulta prin proliferarea stratului celular neuroepitelial din jurul canalului neural – stratul ventricular.

Neuroblastele – vor forma neuronii SNC-ului care vor migra periferic formand mantaua stratului neuroepitelial din care se va forma substanta cenusie a SNC-ului.
Neuroblastele de la nivelul mantalei maduvei spinarii se vor diferentia in doua perechi de coloane:
-coloane alare, situate dorsal,
-coloane bazale siutate ventral ale coaro cel contin neuron somatomotori.
La nivelul coloanelor bazale neuroblastii dorsali vor forma coloana celulara intermediolaterala care contine neuroni motori centrali ai SNA(sistemul nervos autonom), neuroni simpatici si parasimpatici.
Neuronii din manta cresc periferic si formeaza stratul extern propriu-zis, care nu contine neuroni, si va reprezenta substanta alba a SNC.

Glioblastele (viitoarele celule gliale) – se diferentiaza in celule gliale( astrocite si oligodendrocite)

Cel ependimare(ependimocite)
-se dezvolta si tapeteaza peretii interni ai ventriculior cerebrali si ai canalului central al maduvei spinarii. Acestea vor produce lichid cerebrospinal.

Concluzie
Din ectoderm se formeaza : tubul nerual, crestele neurale si epidermul care va acoperi tubul neural, odata format.

Odata cu inchiderea tubului neural se formeaza placodele otice si cristaliene. Din placodele otice se vor dezvolta veziculele otice iar din placodele cristaliene se va dezvolta cristalinul.

Concluzii :
-SNC, SNP, epiteliul senzitiv al urechii, nasului, ochilor, epidermul(par, unghii, glanda mamara), glanda pituitara, smaltul dintilor.

2.Derivatele mezodermului
2.a. Evolutia somitelor
La inceputul S4 somitele se divid intr-o portiune mezenchimala medio-ventral (– sclerotom) si o parte dorsala ce se numeste dermatom(dermatomiotom).
Portiunea mediala a dematomului - se formeaza miotomul, din care se va dezvolta musculatura segmentului respectiv.
Din dermatom se va forma dermul si tesutul celular subcutanat.
Astfel fiecare somita va contine propriul sclerotom adica o componenta osoasa si una cartilaginoasa, propriul miotom, adica, o componenta musculara segmentara proprie, si propriul dermatom, adica, dermul propriu.
Miotomul si dermatomul propriu-zis formeaza un complex numit dermatomiotom care contine un nerv segmentar propriu.

2.b.Mezodermul intermediar
La niv regiunilor segmentare si toracice superioare se vor forma o serie de aglomerari celulare, numite nefrotoame. Caudal de acestea se formeaza o masa tisulara nesegmentata – cordonul nefrogenic. Din ambele structuri se dezvolta unitatile excretorii ale sistemului urinar si gonadele.

2.c.Placa mezodermica laterala
Mezodermul parietal(sau somatopleural) impreuna cu ectodermul suprajacent vor forma peretii laterali si ventrali ai corpului.
Mezodermul visceral(sau splanhnopleural) impreuna cu endodermul subjacent vor forma peretii intestinali. Celulele orientate spre cavitatea celomica intraembrionara se vor diferentia in membrana seroase (peritoneu, pleura, pericard)

3.Derivatele endodermului
Principalele organe care deriva din endoderm vor apartine tubului digestiv. Formarea sa depinde de plicaturarea cefalocaudala(incurbare longitudinala) si laterala (transversala) a embrionului.
Ca urmare a plicaturarii, comunicarea intre embrion si vezicula ombilicala se ingusteaza progresiv si devine o structura cilindrica numita duct omfalomezenteric.

3.a. Plicaturarea longitudinala
Mai pronuntata in regiunea cervicala si caudala, formeaza un pliu cefalic in partea anterioara din care se va dezvolta intestinul anterior. In portiunea caudala va forma pliul caudal din care se edifica intestinul posterior. Intre cele doua portiuni(intestinul anterior si posterior) se afla intestinul mijlociu care va comunica cu vezicula ombilicala prin ductul omfalomezenteric.
Intestinul anterior este obturat de membrana orofaringiana. Aceasta membrana dispare la sfarsitul S4 si permite comunicarea intestinului primitiv cu cavitea amniotica.
Intestinul posterior este temporar obturat de membrana cloacala.
b.Plicaturarea laterala(transversala)
-edifica forma rotunda a embrionului
Secundar celor doua plicaturari alantoida devine partial incorporata in corpul embrionar, nivel la care se va forma cloaca. Portiunea distala a alantoidei devine pedicul ombilicar care din luna a cincea se va forma in cordon ombilical.

Concluzii
Din endoderm se formeaza epiteliul intestinului , portiunea intraembrionara a alantoidei si ductul omfalomezenteric. Dupa S4 si incepand cu S5 din endoderm se va mai forma epiteliul tractului respirator, parenchimul glandei tiroide, paratiroidele, ficatul si pancreasul, stroma amigdalele si timusul, epiteliul al vezici urinare si uretra, epiteliul cavitatii timpanice si tuba auditiva.

VASCULARIZATIA EMBRIONULUI SI S4
1- prin circulatia omfalomezenterica, ce reprezinta primul tip de circulatie embrionara care va dura pana in S6. Aceasta circulatie se realizeaza intre embrion si vezicula ombilicala si asigura substante nutritive necesare dezvoltarii embrionului.
2-prin circulatia alantoidiana sau fetoplacentara. Incepe in S6 si se termina la nastere.

4.Sumar S4
- Embriogeneza este terminata, incepe morfogeneza, si organogeneza, pana la 8 saptamani, moment in care principalele sisteme organice ale fatului sunt deja constituite.