Anatomie/Embriologie Curs 5: Peritoneul si Cavitatea Peritoneala

ANATOMIE/EMBRIOLOGIE

CURS 5

PERITONEUL

SI CAVITATEA PERITONEALA

1. Introducere

2. Peritoneul

3. Cavitatea peritoneala

4. Bursa omentala

5. Epiplonoale principale

6. Celelalte epiplonuri

7. Peritoneul parietal posterior
   
   

recap:

Deci,structura tubului digestiv deriva din 3 foite embrionare: endodermul, din care se va forma intestinul primitiv, ectodermul este structura externa care formeaza epiteliul aflat la cele doua extremitati ale tubului, mezodermul

va forma tesutul conjunctiv, respectiv musculara si peritoneul.

La sfarsitul S₃ cele 2 lame cliveaza in somatopleura care va tapeta cavitatea celomica formand seroasa

parietala si splanhopleura care va deveni visceropleura. Intre cele doua pleure se formeaza o cavitate numita celom intern. Intestinul anterior este atasat prin mezenter dorsal. Exista un mezenter ventral

la nivelul esofagului abdominodiafragmatic si a stomacului si primelor 2 segmente ale duodenului, din care se va forma procesul uncinat al pancreasului.

1.Introducere

Peritoneul reprezinta o membrana seroasa care tapeteaza cavitatea abdominala si acopera viscerele pe care aceasta le contine. Din punct de vedere anatomic, la fel ca si pleura si pericardul, el este constistuit

dintr-o foita parietala care va acoperi fata interna a peretilor abdominali respectiv fata inferioara a diafragmului, micul bazin si abdomenul, si o foita viscerala care va acoperi organele abdomino-pelvine. Intre cele doua foite se formeazza o cavitate virtuala complet inchisa la barbat. (la femei in regiunea pelvina, cavitatea este deschisa prin orificiul tubei uterine, ceeea ce explica posibilitatea desiminarii proceselor infectoinflamatorii din regiunea genitala in cea abdominala).

Intre cele doua foite peritoneale se poate acumula lichid.(lichid de ascita, in anumite afectiuni hepatice, prin perforarea peritoneului gastric, poate aparea aer-pneumoperitoneu ;ruptura unor vase deterimina acumularea de sange-hemoperitoneu).

Foita viscerala care acopera diferitele organe interabdominale este foita viscerala. Foita parietala tapeteaza fata profunda a cavitatii abdominopelvine si in functie de structurile pe care le acopera poate fi impartita in 4 segmente. Primul segment este cel superior diafragmatic, al II-lea segment este cel anterior care acopera fata

posteriora a peretelui abd anterior, al III-lea segment este cel posterior, al IV-lea segment peritoneul pelvin.

IS – diafragmatic – tapeteaza fata inferioara a cupolei diafragmatice,

IIS– anterior – tapeteaza fata profunda a peretelui abdominal anterior

IIIS – posterior – tapeteaza peretele posterior, dar intre foita parietala posterioar si planurile

prevertebrale exista un spatiu care poarta numele de spatiu retroperitoneal. In acest spatiu se gasesc organele retroperitoenala (VCI , artera aorta si rinichii)

IVS – pelvin – tapeteaza cavitatea pelvina si este separata de spatiul supraperitoneala printr-o foita diafragmatica. Intre diferitele organe de la nivelul cavitatii pelvine reflexia peritoneului parietal determina anumite funduri de sac(recesuri) dintre care cel mai important este cel al lui Douglas, situat anterior de rect. Acest fund de sac poate fi palpat print tuseu rectal.

2.Peritoneul

Structura peritoneului

Membranele seroase la peritoneu sunt formate dintr-un mezoteliu situat pe tesut conjunctiv. Intreg ansamblul mezotelialo-conjunctiv sta pe un tesut subseros extrem de bine vascularizat arterial, venos si limfatic si inervat.

Repliurile peritoneala:

Cele doua foite se continua unele cu celelalte printr-o serie de repliuri peritoneale care sunt in numar de 4; se numesc mezouri, fascii de acolare, ligamente sau epiploane si oment.

Mezou

-formatiune peritoneala care uneste o structura a tubului digestiv de peretele abdominal. Fiecare mezou este format dintr-o alaturare de doua foite peritoneale. Intre aceste doua foite patrunde pedicului vasculonervos al organului respectiv. La baza mezoului cele doua foite se continua una cu cealalta. Avem asadar mezogastru, mezocolon transvers, mezenter(pt intestin subtire), mezosigmoid, mezocolonul ascendent si descendent(atunci cand nu este fixat prin fascia de acolare respectiva).

Fasciile

–exista aproximativ 7 fascii, care se dezvolta in timpul rotatiei

tubului digestiv.. La sfarsitul dezvoltariii embrionare mezoul acolat

de peretele parietal posterior formeaza fascia de acolare. Deci ele

reprezinta insertia mezoului pe peretele peritoneal posterior.

Fascia lui Treitz – fixeaza prima portiune a dudodenului de peretele posterior abdominal.

Fascia lui Told dreapta – fixeaza mezocolonul ascendent de peretele posterior abdominal

Fasca lui Told stanga – fixeaza mezocolonul descendent de peretele abdominal posterior.

In consecinta toate aceste organe care sunt fixate de peretele posterior prin fascie de acolare poarte numele de organe retroperitoneale secundare.

(Din punct de vedere chirurgical aceste fascii reprezinta planurile de clivaj vascular. Acolo se poate aborda organul respectiv fara a strica vascularizatia.)

Ligamentele

– formatiune peritoneala care conecteaza viscerele intre ele sau un viscer de peretele abdominal fara insa a contine pedicul vasculonervos.

Astfel de ligamente gasim petntru ficat, splina, uter.

Epiploanele

– leaga doua organe abdominale intre ele. Contin si ele

pachetul vasculonervos.

Ele sunt :micul oment(gastrohepatic), marele oment(gastrocolic), gastrosplenic, pancreaticosplenic.

3. Cavitatea pertitoneala

Peritoneul parietal imparte cavitatea abdominala in 2 portiuni:

• caviteatea abdominala(intraperitoneala) propriu-zisa care va fi subimpartita de radacina mezenterului intr-un

  • etaj supramezocolic si
    
    

  • inframezocolic,

• si spatiul retro- sau extraperitoneal ce prezinta
  
  

  • o portiune caudala; se numeste spatiu infraperitoneal, si este cuprins intre peritoneul parietal si planseul pelvin(diafragma pelvina). In acest spatiu se afla vezica urinara, organele genitale
    interne si rectul.

  • si una dorsala. Spatiul retroperitoneal este post de spatiul intraperitonea; si este cuprins intre peritoneul parietal posterior si peretele cel lombar. In portiunea mediana contine vasele mari si sistemul nervos vegetativ. Lateral (deoaprte si de alata) contine rinichii cu suprarenalele si ureterele.

Cavitatea peritoneala este impartita in doua compartimente(etajul sub si supra mezocolic) si prezinta o serie de ligamente. In etajul supramezocolic se afla stomacul, esofagul, splina, vezicula biliara si complexul duodenuopancreatic, ficatul. In celalalt etaj:

intestinul subtire, intestinul gros inclusiv rectul.

In cavitatea abdominala putem descrie marea cavitate peritoneala , mica cavitate peritoneala(bursa omentala) si cele doua epiploane(omentul mare si mic)

Etajul

supramezocolic:

Viscerele si mezourile lor delimiteaza patru compartimente:

c1si c2 – este bilateral adica loja interhepatodiafragmatica

dreapta si stanga separate intre ele prin ligamentul falciform

c3 – loja infrahepatica/loja gastrica situata intre fata caudala a

ficatului si fata ventrala a stomacului

c4– loja splenica

Etajul

inframezocolic:

Contine o mica portiune din complexul duodenopancreatic, intestinul subtire

si colonul. Colonul si mezenterul sau delimiteaza 4 spatii:

s1si s2 – spatiul parietocolic drept si stang care comunica , cel

stang, doar cu cavitatea pelvina, cel drept comunicand cu loja

hepatodiafragmatica dreapta si stanga iar caudal cu cavitatea

pelvina. Acest lucru explica de ce un abces subhepatic poate disemina

in cav pelvina sau invers.

s3si s4 – spatiile mezenterocolic stang si drept , ce sunt

inchise superior si inf comunica cu cavitatea pelvina.

Fundul de sac Douglas:

- la barbat – mai poarta numele de fundul de sac rectovezical. Prin

el se poate palpa prostata.

- /la femei – mai poatta numele de fund de se sca rectouterin. Ca

urmare se poate palpa si uterul.

4.Bursa omentala(arier cavitatea epiploanelor)

- delimitata de micul oment, de marele oment, epiplonul gastrosplenic

si de cel pancreaticosplenic. Bursa este considerata un diverticul al

marii cavitati peritoneale situat in etajul supramezocolic. Limitele

bursei sunt:

• superior – fata inferioara(viscerala) a ficatului si diafragmul

• inferior – colonul transvers si mezoul sau

• anterior – fata posterioara a stomacului si micul oment

• posterior – spatiul retroperitoneal

• lateral stanga – ligamentul gastrohepatic si gastrosplenic

• lateral dreapta – comunica cu cavitatea peritoneala

Este formata din doua compartimente:

• primul poarta numele de vestibul
  care comunica cu marea cavitate peritoneala prin foramenul
  epiploic/hiatusul lui Winslow

• a doua portiune este bursa omentala propriu-zisa, dispusa in sens
  orizontal intre hiatus si splina si vertical de la diafragm la
  colonul transvers.Bursa omentala propriu-zisa poate fi impartita in
  2 zone care comuinica intre ele:

  • zona
    retrogastrica.
    Limitata posterior de peritoneul parietal, anterior de stomac si
    ligamentul gastrocolic, la dreapta de hiatusul lui Winslow iar la
    stanga de ligamentul pancreaticosplenic ce contine coada
    pancreasului, artera si vena splenica.

  • bursa
    epiploica;
    situata inferior si limitata posterior si inferior de mezocolonul
    transvers, superior si anterior de ligamentul gastrocolic.

Limitele hiatusului lui Winslow:

• anterior– marginea libera a micului oment, in care se afla pedicului
  hepatic

• posterior– vena cava inferioara
  

• superior– lobul caudat (al lui Spiegel) hepatic

• inferior– D1

Foramenul bursei omentale este situat intre doua artere si asigura comunicarea

vestibulului cu bursa omentala propriu-zisa ce este limitat:

• superior– crosa arterei gastrice stangi(coronara gastrica) care
  descrie o concavitate situata anterior

• inferior– limitata de crosa arterei hepatice comuna

• anterior– limitata de mica curbura gastrica

• posterior– peritoneul periaortic

5. Epiploanele
   principale

Omentul

mic

-forma patrulatera

-astfel, prezinta 4 margini si 2 fete

• marginea dreapta
  – libera, care este verticala si se dispune intre hilul
  hepatic si D1. In aceasta margine se afla pediculul hepatic

• marginea stanga(gastrica)
  – se afla fixata pe mica curbura a stomacului si se continua
  pe flancul drept al esofagului abdominal. Contine artere gastrice
  dreapta si stanga.

• marginea caudala
  – fixata pe mica curbura gastrica si pe D1. La niv aceste
  margine se afla artera hepatica comuna si artera gastrica dreapta

• marginea craniala
  – este cea hepatica si este ficata pe ficat putand contine
  uneori artera hepatica stanga.

• fata dorsala
  – formeaza peretele ventral al vestibulului omental

• fata ventrala
  -acoperita de fata viscerala a ficatului, este oblica si priveste
  spre caviitatea peritoneala.

Dinpunct din vedere structural micul oment este alc din 3 portini :pars

vasculosa care corespunde marginii libere si contine pediculul hepatic, pars

flacida(portiunefibroasa) este cea centrala, avasculara si pars

condensa in care trec artera hepatica stanga, gastrica stanga si filetele

nervoase ale nervului cranian X(vag).

Omentul

mare

Formeaza

portiunea caudala a bursei omentale si este alcatuita din 2 portiuni:

1. ligamentul
   gastrocolic
   care se intinde de la marea curbura gastrica pana la marginea
   ventrala a colonului transvers

2. lama
   epiploica
   se continua fara limita inferioara de demarcare, acoperind spatiile
   parietocolice si intestinul subtire.

6. Alte
   epiploane

E.gastrosplenic

• contine
  orginiea arterei gastroomentale stangi

E.pancreatico splenic

• contine
  coada panreasului(in unele cazuri) artera si vena splenica
  
  

7. Formarea
   peritoneului parietal posterior definitiv

-este rezuultat acolarii rotarii intestinului.