CURS 3: DEZVOLTAREA VISCEROCRANIULUI
Elementul caracteristic al dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor faringiene(branhiale). Aceste arcuri apar in S4-S5 de dezvoltare si contribuie la aspectul caracteristic al embrionului.
Aceste arcuri faringiene sunt masele mezenchimatoase care apar in regiunea viitorului gat si sunt separate de o serie de fante sau santuri faringiene/branhiale.
Dezvoltarea viscerocraniului
A. Etapa de inmugurire
B. Etapa de coalescenta
C. Etapa de compartimentare
A. Etapa de inmugurire
La sfarsitul S4, in zona centrala a fetei, se formeaza stomodeumul(gura primitiva) in jurul careia apar cinci muguri faciali formati tin tesut mezenchimatos derivat din crestele neurale.
Primul arc faringian delimiteaza inferior stomodeumul. Acest arc este format dintr-o portiune dorsala care este procesul maxilar si una ventrala – procesul mandibular. Procesele vor da nastere mugurilor maxilar, respectiv mandibular. Astfel stomodeumul va fi delimitat lateral de mugurii maxilari iar inferior de mugurii mandibulari. Muguriele fronto-nazal care se formeaza prin proliferarea tesutului mezenchimatos situat inaintea veziculelor cerebrale. Acesta delimiteaza superior stomodeumul. Lateral de mugurele fronto-nazal se formeaza, sub influenta inductiva a portiunii ventrale a prozencefalului, doua ingrosari locale ale ectodermului de suprafata – placodele nazale(olfactive).
In S5 placodele nazale invagineaza si formeaza santurile nazale(olfactive). Apoi tesutul de fiecare parte a santului prolifereaza rapid, ia aspectul unor creste si formeaza mugurii nazali. Cei situati de partea externa vor fi mugurii nazali externi, cei situati de partea interna a santului vor forma mugurii nazali interni.
B. Etapa de coalescenta
In aceasta etapa mugurii se dezvolta si fuzioneaza.
In urmatoarele doua saptamani mugurii maxilari continua sa creasca. Ei se dezvolta si spre medial comprimand mugurii nazali mediali catre linia mediana. Astfel spatiul dintre mugurele nazal medial si mugurele maxilar dispare treptat iar cei doi mugri fuzioneaza . Asadar la formarea buzei superioare contribuie cei doi muguri nazali mediali si cei doi muguri maxilari.
Mugurii maxilari si cei nazali laterali sunt separati initial printr-o depresine adanca numita sant nazo-lacrimal. Superior acest sant pleaca de la unghiul intern al placodelor optice. Ectodermul care acopera acest sant formeaza un cordon epitelial compact care se desprinde de restul ectodermului. Acest cordon dobandeste lumen si formeaza ductul nazo-lacrimal. In portiunea superiorar acest duct se largeste si formeaza sacul lacrimal. Dupa desprinderea cordonului, cei doi muguri(maxilari si nazal lacrimal) vor fuziona, formeaza asa numitul proces globos care se va uni cu segmentul intermaxilar. Apoi mugurii maxilari vor forma obrajii si oasele maxilare.
Mugurii mandibulari se unesc lateral de cei maxilari limitand astfel deschiderea laterala a cavitatii bucale. Apoi mugurii mandibulari cresc, se unesc pe linia mediana, si vor forma buza inferioara si mandibula.
La formarea nasului contribuie cinci muguri: mugurele frontal care da nastere priamidei nazale, mugurii nazali mediali care fuzioneaza si formeaza radacina si dosul nasului, mugurii nazali laterali care vor forma aripile nasului.
segmentul intermaxilar
Ca urmare a dezvoltarii mugurilor maxilari catre medial, cei doi muguri nazali mediali fuzioneaza nu numai la suprafata dar si in profunzime. Prin unirea lor se formeaza segmentul intermaxilar.
Acest segment este format din 3 componente:
componenta labiala, din care se formeaza filtrumul buzei superioare
componenta a osului maxilar, unde se vor dezvolta cei patru incisivi superiori
componenta palatina, din care se formeaza palatul primar(de forma triunghiulara)
Segmentul intermaxilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal care se formeaza din mugurele frontal.
C. Etapa de compartimentare
Etapa consta in separarea cavitatii bucale de cavitatea nazala si in terminarea compartimentarii celor doua fose nazale.
Compartimentare – orizontala si verticala
Inceputul compartimentarii orizontale se realizeaza prin procesul intermaxilar care formeaza paltul primar iar desavarsirea compartimentarii se datoreaza palatului secundar.
palatul secundar
- se formeaza din lamele palatine. Acestea sunt doua procese aplatizate ale mugurilor maxilari.Ele apar in S6. Initial au un traiect oblic descendent de fiecare parte a limbii. In S7 lamele palatine se deplaseaza ascendent, ajung in pozitie orizontala, deasupra limbii, fuzioneaza si vor forma palatul secundar. In partea anterioara lamele fuzioneaza cu palatul primar iar la limita dintre acestea se formeaza gaura incisiva.
In ce lamele palatine fuzioneaza fosele nazale se formeaza prin dezvoltarea septului nazal si care in final se va uni cu suprafata superioara a palatului secundar.
cavitatile nazale
In S6 santurile nazale se adancesc, pe de o parte datorita dezvoltarii mugurilor nazali , pe de alta parte datorita patrunderii lor in mezenchimul subjacent. Initial, depresinile nazale sunt separate de cavitatea orala primitiva prin membrana oro-nazala. Dupa disparitia acesteia cavitatea nazala comunica cu cea orala prin doua orificii nou formate – coanele primtiive.
Coanele sunt situate de-o parte si de alta a liniei mediene si imediat posterio palatului primar. Ulterior, dupa formarea palatuli secundar si continuarea dezvoltarii cavitatii nazale primitive, coanele definitive se localizeaza la jonctiunea dintre cavitatea nazala si faringe.
Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid, frontal si sfenoid. Aceste sinusuri ating dezvoltarea maxima la pubertate si contribuie la aspectul defintiv al regiunii faciale.
dintii
Dintii apar in urma interactiunii epiteliilor mezenchimale dintre epiteliul cavitatii orale si mezenchimul subjacent derivat din celulele crestei neurale.
In S6 stratul bazal al invelisului epitelial formeaza o structura numita lamina dentara situata de-a lungul maxilarului si mandibulei. Din lamina dentara iau nastere mugurii dentari. Din acesti muguri se formeaza primordiile componentelor ectodermice ale dintilor(smaltul). Smaltul(produs de ameloblast) este situat pe un stat gros de dentina produs de odontoblast. Iar cementul este produs de cementoblaste localizate in jurul radacinii dentare.
Primii deciduali(de lapte) apar la 6-24 luni dupa nastere iar dintii definitivi(care inlocuisc pe cei deciduali) se formeaza in luna a treia de viata intrauterina si raman inactivi pana in jurul varstei de 6 ani.
Concluzie:
Mugurele frontal dezvolta: piramida nazala, portiunea rostrala a septului nazal(spina nazala a frontalului)
Mugurii nazali interni dezvolta: radacina si dosul nasului, lama perpendiculara a etmoidului si vomerul, partea mijlocie a buzei superioare(filtrumul)
Mugurii nazali externi dezvolta: partea laterala a piramidei nazale(aripa nasului), oasele lacrimale, masele laterale ale etmoidului
Mugurii maxilari dezvolta: partile laterale ale buzei superioare, cea mai mare parte a obrazului, solzul temporaliului, malarul, apofiza zigomatica, maxilarul superior si palatinul
Mugurii mandibulari dezvolta: mandibula, buza inferioara, partile moi din partea inferioara a fetei, muschii masticatori.
MALFORMATIILE CRANIO FACIALE
La nivelul neurocraniului
cranioschizisul – major, cutia craniana nu se formeaza, cand tesutul cerebral vine in contact direct cu lichidulo amniotic si degenereaza, cand se produce anencefalie
- sau defecte mici ale craniului prin care herniaza meninge si/sau tesut cerebral, meningocel cranian sau meningo encefalocel cranian
craniosinostoza – inchiderea prematura a unei sau mai multor suturi
→ scafocefalie
→ acrocefalie, craniu in turn(sutura coronara se sudeaza prematur)
→ plagiocefalie(cand este afectata sutura coronara si lambdoida)
microcefalie – absenta cresterii creierului si a cresterii in volum a cutiei cranine
Malformatii la nivelul viscerocraniului:
cheiloschizis - “buza de iepure”, despicatura buzei superioare
gnatoschizis – maxilarul despicatura
Aceste malformatii se datoreaza lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete dintre mugurele maxilar si nazal medial. Poate fi uni sau bilaterala.
palatoschizis - “gura de lup”, despicatura palatuloui secundar, determinat de lipsa fuziunii dintre lamele palatine
uvuloschizis – uvula despicata
microstomia sau macrostomia – exces de alipire/lipsa fuziunii intre mugurele maxilar si mandibular
despicaturile faciale oblice – cand ductul nazo-lacrimal este expus la suprafata
despicatura mediana a buzei superioare
sinoftalmie – globii oculari fuzionati
proboscis – fuzionarea proceselor nazale laterale
aprosopia – lipsa congenitala a fetei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu