CURS 2
Studiul morfogenezei neurocraniului
Aparitia, dezvoltarea si perfectionarea extremitatii cefalice este rezultatul unui lung proces evolutiv. Apare ca o necesitate in procesul de polarizare al individului cand va rezulta un pol cefalic si un pol caudal. Pentru protectia polului cefalic care va veni primul in contact cu mediul si care contine si elementele nervoase cele mai diferentiate este obligatorie aparitia si perfectionarea unei carcase care va deveni scheletul craniului.
In filo- si ontogenie scheletul craniului poate fi fibros, fibrocartilaginos si osos.
Dupa continutul si functiile pe care le indeplineste craniul poate fi impartit in:
Neurocraniu care adaposteste encefalul si analizatorul stato-acustic
Viscerocraniu in care se afla portiunile initiale ale aparatelor de import
Elementele scheletice impreuna cu partile moi epischeletice alcatuiesc continatorul.
La nivelul neurocraniului scheletul este captusit de formatiuni conjunctive – meninge. Continutul este reprezentat de encefal.
La nivelul viscerocraniului scheletul este captusit de mucoase, iar continutul este reprezentat de viscerele fetei si segmentele periferice ale analizatorilor.
Prin procesul de umanizare, extremitatea cefalica a omului se diferentiaza: net fata de capul celorlalte mamifere:
Neurocraniul este rotunjit si voluminos;
Viscerocraniul se afla dedesuptul segmentului anterior al neurocraniului
Prin involutia aparatului stomatognat(dento-maxilar) se asista la inlocuirea botului de la animale cu fata la om.
\ Acest proces de umanizare este posibil prin adaptarea la conditiile de trai ale omului si anume:
Ortostatismul
Eliberarea membrelor toracice de a participa la locomotie si folosirea lor pentru aparare si procurarea hranei
Locomotia este mai lenta
Actiunea gravitatiei
Actiunea asupra craniului a muschilor cefei si a celor masticatori
Ontogenetic, extremitatea cefalica se dezvolta din mezenchimul derivat din:
Mezenchimul paraaxial si lateral
Ectomezodermul crestelor neurale
Placodele otice, cristaliniene si olfactive(ectodermice)
Din mezodermul paraaxial iau nastere peretii si cea mai mare parte a planseului neurocraniului, muschii voluntari cranio-faciali, duramater craniana si tesutul conjunctiv al regiunii dorsale a extremitatii cefalice si respectiv dermul pielii capului
Din mezodermul lateral ia nastere o parte din tesutul conjunctiv al gatului si unele cartilagii ale laringelui(cricoid, aritenoide)
Din placodele ectodermice ia nastere o parte din scheletul bazei craniului si segmente periferice ale unor analizatori.
In ansamblu, in dezvoltarea oaselor craniului intalnim 3 stadii:
Stadiul fibros(desmocraniul)
Stadiul cartilaginos(condrocraniul)
Stadiul osos(osteocraniu)
Sunt oase ale craniului care trec direct din stadiul fibros in cel osos(ex: oasele boltii craniului). Din acest punct de vedere osificarea oaselor craniului poate fi:
Osificarea de membrana(desmala, endoconjunctiva)
Osificarea endocondrala( sau de substitutie)
Osificarea mixta in care portiuni dintr-un os se osifica endoconjunctiv alaturi de alte portiuni cu osificare endocondrala
NEUROCRANIU
Este alcatuit din bolta craniului(desmocraniul) format din oase membranoase, late, care acopera encefalul si oasele bazei craniului, ce reprezinta condrocraniul, sau partrea cartilaginoasa.
Desmocraniul incepe sa se dezvolte de la sf S4 de viata intrauterina. Are forma unei carcase sferoidale din mezenchim, care inveleste vezicula cerebrala si formeaza placa bazilara. Mezenchimul desmocraniului se cliveaza rezultand: superficial oasele boltii craniene, si in interor, meningele.
Osificarea oaselor desmale se caracterizeaza prin prezenta spiculilor ososi, formatiuni osoase aciculare care se extind radial, progresiv de la centrii primari de osificare la periferie.
Osificarea de membrana parcurge mai multe etape:
Faza proteica caract. prin faptul ca tesutul conjunctiv tanar este invadat de celule care se condenseaza in segmentul central al membranei si care va secreta oseina.
Faza de mineralizare cand oseina se impregneaza cu saruri minerale din partea centrala spre periferie ca o pata de ulei si se formeaza osul primar
Faza de remaniere cand osul primar este invadat de vase sangvine si celule mari(viitoare osteoclaste) care vor definitiva osul secundar functional
La nastere oasele boltii craniului sunt separate intre ele prin membrane suturale. Acolo unde se intalnesc mai mult de doua oase aceste membrane acopera spatii mai ample numite fontanele. Cele mai mari si mai persistente sunt: fontanela anterioara(bregmatica) aflata intre cele doua jumatai ale frontalului si oasele parietale si care se inchide in mod normal in a doua jumatate din cel de-al doilea an de viata si fontanele posterioara(lambdoida) situata intre oasele parietale si solzul occipital si care in mod normal se inchide in primele trei luni dupa nastere.( Mai sunt si fontanele mastoidiene si sfenoidale.)
Membranele suturale si fontanelele permit suprapunerea partiala a oselor craniului in timpul nasterii facilitand pasajul fatului prin filiera genitala a mamei. Dupa nastere oasele late revin la pozitia initiala. Peristenta fontanelei bregmatidce da informatii asupra osificarii craniului si presiunii intracraniene.
Prin urmare osificarea desmala se produce destul de lent dar cresterea si dezvoltarea fatului si ulterior al copilului se face foarte rapid. Deci, este nevoie de un schelet care sa creasca rapid pentru a fi suportul de insertie a muschilor necesari miscarii si pentru fixarea viscerului. Materialul care indeplineste aceste conditii este tesutul cartilaginos. Astfel, embrionul si ulterior fatul, va avea schelet cartilaginos acolo unde se cere cresterea scheletica rapida si rezistenta mecanica la presiune si tractiune. In final, cartilagiul este distrus si inlocuit de tesutul osos.
Osificarea endcondrala prezinta avantajul ca scheletul creste in ritmul cerut de cresterea intregului organism.
Tesutul cartilaginos este acoperit de pericondru bogat vascularizat si inervat. Din patura profunda a pericondrului patrund in macheta cartilaginoasa vase sangvine si celule conjunctive care unele vor distruge cartilajul(osteoclaste) iar altele se transforma in osteoblaste(care vor secreta oseina) si o a treia categorie care migreaza spre spatiul central rezultat din actiunea osteoclastelor, generand maduva osoasa.
Urmeaza procesul de mineralizare cu formarea osului primar. Apoi pericondrul se transforma in periost. Periostul pastreaza toata viata capacitatea de a forma tesut osos. Apoi, sub aciunea osteolitica si osteoplazica se formeaza, in sfarsit, osul secundar(funcional)
Tesutul cartilaginos se pastreaza un timp la extremitatile pieselolr osase pana se termina cresterea scheletului.
Condrocraniul este reprezentat de oasele bazei craniului.
In jurul extremitatii rostrale a corzii dorsale, in S7, baza fibrocraniului se transforma cartilaginos de la extremitatea craniala a coloanei vertebrale pana in regiunea interorbitara.
Se vor diferentia urmatoarele cartilagii:
segmentul paracordal – situat lateral fata de coarda dorsala, si va fi reprezentat de cartilagiile paracordale si capsulele cartilaginoase otice si optice.
segmentul precordal – situat rostral de coada dorsala reprezentat de cartilagiile hipofizare si cartilagiile precordale. Se vor uni si vor forma o planca alungita care este placa bazilara.
Cartilagiile paracordale fuzioneaza intre ele alcatuind bazio-occipitalul. Apoi prelungirile postero-laterale formeaza exoocipitalul cu condilii occipitali; iar fuzionarea dorsala da nasterea supraoccipitalului(solzul occipitalului). Toate acestea circumscriu gaura occipitala.
Capsulele cartilaginoase otice trimit o prelungire petromastoidiana(stanca si mastoida) si una parotica(anterioara, tegmen timpani).
Prin perechea de cartilagii hipofizare trece canalul cranio-faringian, ocupat de diverticolul hipofizar, care se va inchide in L3. Ele se vor uni anterior si formeaza:
presfenoidul, care la randul sau trimite prelungirea:
orbito-sfenoidala(aripile mici ale sfenoidului)
sfenoidala anterioara(jugum sphenoidale si crista cribrosa)
bazisfenoidul(partea dorsala a corpului sfenoidului) trimite si el o prelungire – alisfenoidul(aripile mari si aripile pterigoide ale sfenoidului). Si in partea rostrala are loc transformarea cartilaginoasa a capsulelor olfactive si optice.
Din capsulele olfactive vor lua nastere: septul interorbito-nazal, labirintul etmoidal cu cornetele sale si cornetul nazal inferior.
In L3 placa bazilara cartilaginoasa inglobeaza si capsulele organelor de simt, ramanand in stadiul fibros doar calota.
Oasele late pereche prezinta cate un punct de osificare iar cele mediene simetrice cel putin doua. Oasele cu osificare endcondrala prezinta de obicei mai multi centri de osificare.
Occipitalul : portiunea solzului occipital de deasupra liniei nucale superioare prezinta doua centre.Aceasta portiune poate ramane separata de restul osului ca un rest os interparietal. Sub linia nucala superiora solzul prezinta alte doua centre de osificare.
Sfenoidul: pana in luna a 7-a, a 8-a corpul sfenoidului are doua parti: una presfenoidala, anterior de tuberculul pituitar( si care se continua cu aripile mici) si un postsfenoidala care cuprinde seaua turceasca, aripile mari si apofizele pterigoidiene, dorsum sallae. In partea presfenoidala apare cate un centru in fiecare aripa lateral de canalul optic. In partea postsfenoidala apara mai intai cate un centru in aripile mari dupa care mai apar inca doua centre care sunt de o parte si de alta a seii turcesti dupa care se vor uni.
Temporalele: Stanca temporalului are 14 centre. Portiunea timpanica prezinta un singur centru. Iar solzul temporalului prezinta un singur centru situat in vecinatatea radacinelor apofizei zigomatice.
Parietale: prezinta fiecare cate 2 centre de osificare.
Frontalul: are si el tot doua centre situate in vecinatatea boselor frontale
Etmoidul: prezinta 3 centre – unul in lama perpendiculara, celalalte doua , cate unul in fiecare masa laterala.
Cresterea neurocraniului se realizeaza in sens anterioposterior si in sens transversal.
Cresterea anteroposteriora a oasele bazei se face pe seama cartilajelor de crestere. Iar la nivelul boltii la nivelul suturilor coronare si lambdoide.
Cresterea transversala, la nivelul bazei se datoreaza inglobarii capsulelor organelor de simt la nivelul boltii mai ales pe seama suturilor scuamoase si a suturii sagitale
Cresterea dimensiunii continatorului determina cresterea capacitatii neurocraniului in concordanta cu continutul sau si implicit cu varsta. In primii 4 ani creste foarte rapid reprezentand 80% din dimensiunea craniului, apoi mai are loc o crestere cu ritm lent pana la 20 de ani si apoi insesizabil pana la 45 de ani. Dupa varsta de 45 de ani cresterea nu mai este posibila datorita sinostozelor rezultate ca urmare a osificarii suturilor si sincondrozelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu