Anatomie Curs 6 - Sistemul Muscular

ANATOMIE

-CURS 6-SISTEMUL MUSCULAR

1).Def. Sistemul muscular defineste totalitatea muschilor din organism.
Rerezinta 40 % din greutatea corporala totala;
2) Forma si dimensiune variata in functie de topografie. Aceste caracteristici putand fi utilizate separat sau combinat.
300 muschi somatici care formeaza partea activa a sis locomotor care prin contractie acti asupra articulatiilor si modificarea relativa a pozitiei oaselor urmat de producerea de lucru mecanic.
Functia contractila este integrata functional de creierul locomotor.
a.Forma – trapezoidala(trapez), forma literei delta (deltoid)
b.Dimensiune – M. latissimus dorsi
c. Topografie – M.supraspinos
d. Insertii – M.coracobrahial
e. Actiune – M.supinatori si m. pronatori
f. Actiune si topografie – m.flexor, m.extensor
3) Clasificare generala a muschilor
M. caridac- intra in alcatuirea peretilor inimii
M. neted – intra in alc peretilor organelor cavitare, a vaselor
M. striat – muschi scheletic, voluntar.
4) Clasificarea functionala a muschilor
In contractie punctele de insertie se apropie iar in relaxare se departeaza. Contractia este de 2 tipuri: contractia cu scurtare(contractia izotonica) sau contractia fara scurtare(contractia izometrica).
In functie de miscarea pe care o initiaza:
m agonisti – care au actiune sinergica
m.antagonisti – care au actiune divergenta;
O a treia clasficare functionala este in functie de initierea miscarii:
m. initiatori – care initiaza miscarea
m. performeri – care executa miscarea
In functie de tipul de miscare executata m performeri sunt de 2 categorii:
1 – performeri de amplitudine – de obicei sunt muschi situati in lojele musculo-faciale superficiale, m lungi care au origine si insertie punctiforme si corpuri libere(ex. Felxorul superficial al deg.)
2 – performerii de forta – mai scurti care au originea si insertia pe o suprafata osoasa si sunt situati in lojele musculo-faciale profunde;
m asistenti – acesti muschi continua miscarea initiata(de m. initiatori) si continuata(de m. peformeri) si o asista;
m.involuntari – m cardiac
m.voluntari – m.striat;
Clasificarea muschilor scheletici
a) dupa dimensiune :
-lungi- in care predomina lungimea, de obicei sunt muschi de amplitudine si sunt localizati la niv membrelor( bicepsul brahial)
-latit- muschi care sunt atat lati cat si lungi si de obicei sunt situati la nivelul trunchiului (latissimus dorsi)
-scurti- muschi de dim mici care se afla la niv mainii, produc miscari fine , precise, puternice, de amplitudine mica
b) dupa forma:
-fusiformi- m plantarius
-aplatizati- drepti si oblici ai abdomenului
-morfologic variati- trapez, rotunzi, romboizi, patratul femural
c)dupa orientarea fibrelor musculare
-axul paralel cu directia fortei de miscare
-m unipenati(flexor policis longus)
-m.bipenati
-m.multipenati(deltoidul)
-m.semicirculari(orbicularis oculi)
-m.circulari(sfinctere)
-m.cruciformi(SCM)
-m.spiroidali(supinator, LatDorsi)
d)dupa topografie
-m.superficiali- sunt inveliti de o struct fibroconjunctiva cu numele de fascie sau aponevroza(m.mimicii)-
-m.profunzi- m globilor oculari care actioneaza asupra ochilor si asigura directia lor de miscare;
e)dupa raportul lor cu segmentul corpului
- capului
- gatului
- trunchiului
- membrelor;
f)dupa numarul de capete de insertie
- cu un capat
- cu doua capete
- cu trei capete
- cu patru capete
g) dupa modalitatea de unire dintre corpul muscular si tendon
- m. penati
- m.digastrici(omohioidian. Sternohioidianul)
h) dupa directia corpului
- m. directi- care sunt intinsi direct intre origine si insertie(m.ischiorurali)
- m. indirecti- care au o traiectorie angulata de un punct fix ce are valoare de troliu si poarta numele de hipomohlion
Majoritatea muschilor din corp sunt indirecti si pot avea ca hipomohlion una din urmatoarele structuri:
- proeminente osoase: tuberculul dorsal al radiusului sau maleolele
- retinaculul
- vaginele fibroase
- tendoanele
- muschii
- vaginele musculare
- oase sesamoide
i) dupa numarul de articulatii peste care fibrele musculare trec
- muschi uniarticulari
- muschi pluriarticulari
j) dupa miscarile pe care le imprima:
- flexori
- extensori
- adductori
- abductori
- pronatori
- supinatori
- rotatori
Miscarea care asociaza toate acestea poarta numele de circumductie, care este realizata prin contractia succesiva a mai multor grupe de muschi.
4) Structura muschiului somati
Fibre musculare – au capacitatea de a se contracta axial sub actiunea unui stimul specific. D.p.d.v. Electrono miscroscopi f m striate sunt unitati str polinucleate, cilindrice, singitiale(care au d intre 20 – 70 microni si lungime variabila in functie de dimensiune). Fiecare fibra musculara prezinta la exterior o membrana periferica sarcolema care emite in interior prelungiri longitudinale si transversale compartimentand citoplasma musculara ce poarta numele de sarcoplasma. In sarcoplasma se afla miofibrile care contin numerosi nuclei dispusi sub membrana. Miofibrilele reprezinta elementele contractile ale fibrei musculare si au o lungime variabila intre 1 si 3 microni. Structural fiecare miofibrila este formata dintr-o succ se segmente intunecate si segmente clare luminoase suprapuse care confera aspectul striat caracteristic fibrei musculare striate.
Segmentel clare se numesc izotrope si prezinta o banda centrala intunecat(Z). Zona cuprinsa intre doua asemenea benzi poarta numele de sarcomer.
Segmentul intunecat anizotrop care au o zona centrala clara(H) impartita medial de o linie intunecata(M)
Fiecare miofibrila contine miofilamente groase de miozina situate in banda anizotropa si miofilamente subtiri de actina care se dispun intre filamentele de miozina.
In functie de tipul de contractie cunoastem doua tipuri de miofribrila:
-miofibrila de tip 1- care intra in alcatuirea muschilor asa numiti rosii ce formeaza musculatura posturala. Sunt miofibrile cu contractie lenta si metabolism aerob.
-miofibrile cu contractie rapida- in functie de metabolism acestea cunosc doua subtipuri: -subtipul 2a- cu metabolism aerob, care nu produc oboseala musculara(intra in alc a ceea ce se cheama muschi albi)
- subtipul 2b- cu metabolism anaerob care dezvolta oboseala musculara si intra in alcatuirea muschilr de forta
La nivelul muschiului somatic exista unitati musculare solidarizate prin tesut conjunctiv numite endomisium, care joaca rol de port nerv si port vas. Aceste unitati se numesc fascicole musculare.
Fascicolele musculare sunt de 2 tipuri:
- primare- contin fibre musculare care se articuleaza intre ele prin contacte miomiale directe de tip terminoterminal sau de tip terminolateral;
- secundare- care rezulta prin unirea primelor fascicole si solidarizeaza de catre o teaca externa de tesut conjunctiv care poarta numele de perimisium intern. Toate aceste fascicole sunt solidarizate intre ele printr-un tesut conjuncti de tip port nerv si port vas care poarta numele de fascie musculara sau perimisium extern.
Fascia musculara inveleste muschiul in totalitate si prezinta pentru descriere o fata superficiala care se continua cu fasciile altor muschi pe care ii solidarizeaza in loje sau compartimente musculofasciale si o fata profunda care adera intim de suprafata muschiului si este separata de tendon printr-un tesut conjunctiv lax cu valoare de teaca sinoviala;
Fata superficiala a fasciei musculare este perforata de hilul muscular numt si aria neurovasculoza prin care patrunde pachetul vasculor nervos al muschiului respectiv Proiectia cutanata a hilului muscular poarta numele de punct electric al muschiului si poate fi inregistrat electromiografic.
6) Alcatuirea muschiului
- dintr-un cap care poarta numele si de origine si este punctul fix
- un corp - partea contractila a muschiului
- o coada- punctul mobil de insertie (portiunea terminala)
7) Inserita muschiului. Pot constitui insertii musculare:
- pielea
- fata profunda a mucoaselor
- structuri aponevrotice
- membrane sinoviale
- si diferite organe
- suprafete osoase
Muschii se insera fie direct, fie prin intermediul tendoanelor.
8) Raporturile muschilor
- cu oasele
- cu cartilajele
- cu articulatiile
- cu aponevrozele
- cu vasele si nervii
- cu piele
- cu glandele exocrine
-cu muschii invecinati
9) Structurile conjunctive organizate
a) structuri de fixare
Tendoanele – care au forme variate, lungimi corelate cu cele ale muschilor si directie proximo-distala. Corespunzator zonelor de pasaj la nivelul planurilor angulare ale membrelor tendoanele se ancoreaza de planurile osoase subiacente prin benzi fibroase numite retinacule. Aceste retinacule au forma de arcade si formeaza cu planurile osteoarticulare vagine fibroase prin care tendoanele aluneca datorita prezentei unor formatiuni de tip seros (vaginele sinoviale).
Vagina sinoviala prezinta pentru descirie o lama externa denumia lama parietala si o fata viscerala care adera de tendon. Cele doua lame se continua una cu cealalta printr-o formatiune seroasa cu rol de port vas si port nerv numita mezotendon.
Bursa seroasa – o cavitate ce vine in raport cu un tendon sau cu un muschi, contine o cantitate de lichid si are rol de a favoriza miscarea .
Inelul fibros si osteomuscular – fomat intre fascicolele musculare, are forma de arcada pe sub care trec vase si nervi.
b) Structuri de asociere – intra in alcatuirea compartimentelor musculofasciale(care este un complex situat intre fascia de invelis si planul osteoarticular). In interiorul unui compartiment muschi agonisti si antagonisti sunt separati intre ei prin septuri intermusculare. De asemenea in interiorul unui compartiment musculofasciale se delimiteaza lojele musculofasciale care pot fi superficiale pentru muschii de amplitudine si profunde pentru muschii de flexie. Intre loje se afla un spatiu ce indeplineste rol de port vas si port nerv prin care trec manunchiurile neruovasculare specifice zonei respective.

10) Vascularizatia muschilor somatiic
- se realizeaza prin ramuri scurte ce au originea in arterele regionale si care patrund in muschiul respectiv prin hil. Arterele musculare stabilesc anastomoze cu arterele musculare din teritoriile vecine si aceste anastomoze constituie cai colaterale de restabilire a circulatiei in cazul obstructiei cailor colaterale mari.
11) Inervatia muscilor somatici
- nervii patrund impreuna cu arterele prin hil. Arborizatiile sale terminale formeaza cu fibrele musculare placi motorii.
12)Propr muschilor somatici:
a) Contractilitatea – scurtarea lungimii
b) Extensibilitatea – marirea lungimii
c) Elasticitatea – revenirea la lungimea initiala in starea de repaos
d) Excitabilitatea – care defineste capacitatea muschilor de a raspunde la un stimul
13)Directia de miscare:
Exista trei planuri majore de miscare :
- miscare din jurul unui ax propriu(supinator / pronator)
- plan sagital : ax transversal , miscari de flexie si extensie
- planul frontal: (adductie si abductie – pentru membre iar pentru trunchi – miscari de inclinare laterala);
In afara de aceste trei planuri mai exista o serie de miscari speciale: ridicare-coborare, dilatatie-contractie.